Pagina de start Noutăţi Harta site-ului Despre site
Timpul local în Moldova: 29.03.2017 10:21
RORUEN

www.moldova.md Moldova
Ghid turistic
Tururi şi excursii
Locuri pitoreşti
Climatul investiţional
Legislaţia
Oportunităţi
Economia şi businessul
Economia şi businessul

La început a fost speranţa

Învolburate, apele Răutului se grăbesc la vale spre confluenţa cu bătrînul Nistru. La întorsura răului dinspre satul Jevreni, pe o costişă lină, îţi vrăjeşte privirea un şir de sere străvezii. Este gospodăria fermei legumicole „Dami MB”, filială a întreprinderii agro-ştiinţifice „Agrofit Bonus” din Chişinău.

La intrare ne aţine calea un tînăr modest la vorbă. Ne interesăm de treburile societăţii pe care o gospodăreşte. După o clipă de reticenţă, dînsul ne invită în una din serele unde un grup de femei culege castraveţi.

– Avem roadă bună şi ecologic pură, subliniază tînărul fermier Sergiu Gamurari. Din două în două zile le expediem orăşenilor şase-şapte sute de kilograme de producţie proaspătă. Apoi adăugă: „Munca noastră plus metodele ştiinţifice aplicate de savanţii-agronomi din capitală evoluează în rezultate frumoase. Acum îmi amintesc începutul acestei epopei. Bunăoară, cînd instalam sistemul de irigare prin picurare, trăiam doar cu speranţa...”

Colaborarea fructuoasă a legumicultorilor cu tinerii specialişti de la firma „Agrofit Bonus” începu acum doi ani. Cultivarea legumelor după tehnologii avansate aceşti pasionaţi au început-o cu purificarea terenului, adică curăţarea solului de dăunători şi buruienele încuibate în pămîntul  pîrlogit de ani de zile.

Tinerii legumicultori din Jevreni, raionul Criuleni, s-au deprins foarte repede cu tehnologiile moderne concepute de specialiştii întreprinderii-mamă. Căci patronii nu numai că au pus pe picior industrial cultivarea legumelor ecologic pure, dar au înfiinţat aici şi un sector ştiinţific de testare a plantelor. Ei fac studii serioase privind încercarea şi aclimatizarea noilor soiuri de culturi procurate din ţările dezvoltate. În primul rînd, s-au decis să evite aplicarea chimicalelor şi îngrăşămintelor rudimentare tradiţionale, altfel spus, cu conţinut sporit de nitraţi şi elemente nocive.

– Dar şi substanţele chimice „indulgente” sînt aplicate sub supravegherea specialiştilor noştri, ne explică conducătorul întreprinderii Mihai Brînză.
Agronomii-ingineri din capitală activează în colaborare cu firme renumite din Germania, Spania, Franţa, Italia, Olanda, România, Austria, Cehia. Apropo, chiar Mihai Brînză este unul din cei mai versaţi tineri entuziaşti de la noi în promovarea cultivării plantelor în medii ecologice pure. De fapt, aceasta e şi tema tezei sale de doctor pe care o plăsmuieşte viitorul savant. Tînărul specialist are de gînd să-şi susţină doctoratul acolo, unde şi-a făcut odinioară studiile – în Germania, la Universitatea din Hanovra. Actualmente firma condusă de dînsul colaborează fructuos cu savanţii universităţii, precum şi cei de la alte centre ştiinţifice din Germania. Aceste contacte sînt susţinute şi de savanţii moldoveni de la Universitatea Agrară.

– Anul curent legumicultorii noştri au încheiat contracte convenabile cu firme cultivatoare de legume din Olanda, ne relatează în continuare directorul Brînză. Efectul contactelor şi-a atins parametrii scontaţi. Olandezilor le-a plăcut cum muncesc moldovenii şi le-au acceptat cultivarea pe terenurile noastre a sămînţei devirozate de ceapă pentru export în ţările vestice. Pînă în prezent nu prea multe firme agricole din CSI s-au învrednicit de încrederea de a produce material semincer de legume la comanda celor din Occident.

Succesele legumicultorilor şi specialiştilor firmei, după cum am menţionat deja, sînt în mare parte un merit al tînărului entuziast Mihai Brînză. Dînsul concepe şi sprijină orice suflu nou în contactele dintre savanţii din străinătate cu agricultorii moldoveni. În primul rînd, Mihai întocmeşte singur toate contractele şi pune la cale relaţiile  de colaborare. Îi ajută şi faptul că, afară de limbile maternă şi rusă, el scrie şi vorbeşte fluent încă în trei limbi: engleză, germană şi franceză.

Colaboratorii firmei au pus pe picior larg producerea legumelor la mai multe întreprinderi agroindustriale din ţara noastră. Ei nu numai că le prestează acestora servicii de consulting, dar îi ajută şi la stabilirea de relaţii economice cu societăţi specializate de peste hotare. Printre întreprinderile care aplică recomandările specialiştilor de la „Agrofit Bonus”, vizînd cultivarea, păstrarea şi conservarea legumelor sînt „Natur Bravo” din Cupcini şi Floreşti, „Avis Nord” din Rîşcani, „Merenicom”, „Orhei-Vit”, gospodăria agricolă „Sadac Agro” din Sadaclia şi multe altele.

Sectorul de producţie din Jevreni cresc deja al doilea an consecutiv cartofi, ceapă, dovlecei, roşii, varză pe baza tehnologiilor noi, fără nitraţi. Numai anul trecut şi în şase luni ale celui curenti au fost livrate în reţeaua comercială producţie pură în valoare de peste două milioane de lei. Acum aici se testează şi noi soiuri de pătlăgele vinete, ba chiar şi legume pur europene, care pentru noi sînt încă exotice, cum ar fi conopida de Olanda, broccoli (o specie de varză), kolabri (un fel de gulie cu gust de ridiche şi varză).

- În condiţiile Moldovei, unde agricultura suferă mult de pe urma secetei, meditează directorul Brînză, este foarte important să se treacă treptat la cultivarea legumelor pe suprafeţe protejate. De ce? Pentru că productivitatea serelor industriale este de 12-15 ori mai sporită faţă de creşterea legumelor după metode tradiţionale. E mai lesne să îngrijeşti 10 hectare de sere  decît 150 hectare de cîmpuri neprotejate, zdravăn îmburuienite! În acest sens am reuşit deja să-i convingem pe mulţi parteneri de afaceri.

Cu alte cuvinte, cînd izbutim ceva, ne bucurăm cu toţii, apoi sperăm în continuare, obsedaţi de alte tentaţii. E şi firesc. Doar munca de cercetare este o artă specifică a speranţei... În perspectivă preconizăm să diversificăm şi mai mult producţia de legume nevirozate. În acest scop vom continua încercările şi chiar altoirea plantelor legumicole spre a le consolida imunitatea în faţa intemperiilor naturii. Astfel vom obţine noi generaţii de legume calitative şi ecologic pure.

Sigur, legumicultorii şi specialiştii din domeniu îşi vor atinge obiectivul trasat, căci au certitudinea de oameni gospodăroşi şi vrednici.

... Norii îngrămădiţi deasupra grădinilor în floare au prins a picura răpăit peste suflarea verde a naturii, peste casele gospodarilor din Jevreni. Ne-am despărţit de aceşti tineri împătimiţi de tot ce e nou, progresist. Atîta doar le-am urat: viziune clară şi orizonturi vaste în tot ceea ce fac ei cu sublimă pasiune.

Andrei MOROŞANU

Articole din categoria "Economia şi businessul"

Făcătorul de caise

Rodul muncii lui Mihai Zavtur e cunoscut departe de hotarele Lalovei.  Sătenii i-au răspîndit faima la gradul celor mai alese superlative.



detaliat
Calea ce nu vrea să fie întreruptă

Chiar de la apariţia ei pe lume, calea ferată s-a dovedit a fi o ramură avantajată. Cei care purtau chipiuri de feroviar sau aveau un loc de muncă în branşa asta se bucurau de o atenţie...

detaliat
Poarta ce poartă noroc

Cine n-a fost de multă vreme la Ungheni, şi intră astăzi în acest orăşel, a cărui denumire provine, pe semne, de la o localitate de unghi sau ungher, n-o...

detaliat
Ultima actualizare: 07.09.2009 sus
Pagina de start Noutăţi Harta site-ului Despre site
Despre Republica Moldova Puterea de Stat Societatea Economia şi businessul Relaţiile internaţionale Catalog de resurse
Administrarea tehnico-tehnologică: Centrul de telecomunicaţii speciale

Statistica vizitatorilor: 28702038