Pagina de start Noutăţi Harta site-ului Despre site
Timpul local în Moldova: 29.06.2017 00:07
RORUEN

www.moldova.md Moldova
Ghid turistic
Tururi şi excursii
Locuri pitoreşti
Climatul investiţional
Legislaţia
Oportunităţi
Relaţiile internaţionale
Relaţiile internaţionale

Prin Francofonie – în Europa şi în lume

Moldova împlineşte în 2007, un deceniu de la aderarea la Organizaţia Internaţională a Francofoniei, timp în care ţara noastră şi-a confirmat prin acţiunile întreprinse angajamentul faţă de această organizaţie multiguvernamentală. Pe parcursul lunii martie, de la Cahul la Briceni, în şcoli şi în instituţii culturale a fost sărbătorită limba franceză şi  cultura ţărilor francofone. 

Emmanuel Samson, asistent lingvistic şi audiovisual al Ambasadei Franceze şi al Alianţei Franceze din Republica Moldova, dincolo de funcţia pe care şi-o îndeplineşte de ani buni în ţara noastră, vorbeşte excelent româna şi are vaste cunoştinţe despre tradiţia şi obiceiurile de veacuri ale moldovenilor. Este şi un activ organizator şi susţinător al acţiunilor culturale ce ţin de Francofonie. N-a ajuns la noi întîmplător. Istoric de formaţie, a absolvit prestigiosul Institut Naţional pentru Limbile şi Civilizaţiile Orientale din Paris, care are tradiţii seculare. În capitala franceză s-a specializat în direcţia ţărilor din Sud-Estul Europei. Limba a învăţat-o „pe teren”, iniţial în România, apoi la noi. Citeşte multă lietratură în limba româna, atît beletristică, cît şi de specialitate, este un interlocutor plăcut şi, fără doar şi poate, cel mai cunoscut specialist în mediile moldoveneşti de la Alianţa Franceză. Mi-a spus că este îndrăgostit de Moldova şi de oamenii ei.

– Domnule Samson, ce însemnă de fapt, Francofonia şi care sînt obiectivele ei?
– Francofonia nu este nicidecum politica unui stat (cum adesea este greşit interpretat rolul Franţei, membru-fondator al Francofoniei), ci o familie mare din  peste 63 de state şi guverne, care sînt membri cu drepturi depline. Diversitatea culturală şi apărarea drepturilor omului sînt valorile certe ale Francofoniei. Dintre multitudinea de obiective ale organizaţiei, dialogul intercultural, atît în limba franceză, cît şi în alte limbi, reprezintă prioritatea principală. Ţara Dumneavoastră este un exemplu concludent şi fericit de multiculturalitate.

– Ce rol are pentru Republica Moldova aderarea la familia francofonă? Care este, in opinia Dumneavoastră, avantajul de a fi membru al ei?
– Nu voi exagera afirmînd că aderarea Republicii Moldova la Organizaţia Internaţională Francofonă este o victorie pentru ţara Dumneavoastră, o victorie cu bătaie lungă, nu una de etapă. E o deschidere către lumea întreagă, o posibilitate de a se face auzită pe întreg globul prin tot ce are mai bun – ştiinţă, cultură, spiritualitate... Este edificatoare politica ţării Dumneavoastră în această direcţie. Mă refer la participarea şi la sprijinul statului, personal al Preşedintelui Vladimir Voronin, care a propus candidatura Republicii Moldova pentru organizarea Sommet-ului Francofoniei din 2012, la Chişinău. Noi susţinem această iniţiativă importantă. E un model remarcabil de atitudine. Or, şi prin Francofonie Republica Moldova va intra în Europa şi în lume.
Nu este lipsit de importanţă nici faptul că Moldova face parte din categoria statelor Europei Centrale şi Orientale care au o opţiune istorică francofonă. Astfel că, din punct de vedere istoric, aveţi o dublă ascensiune francofonă – prin filiera românească şi prin cea rusă. Este incontestabil faptul că Moldova se deosebeşte de alte ţări prin nivelul înalt de însuşire al limbii franceze. Dacă la vecinii bulgari şi români, nivelul de studiere a limbii franceze e în scădere, aici se observă o constanţă, dacă nu chiar o creştere. Conform datelor oferite de Ministerul Educaţiei şi Tineretului de la Chişinău, 57% din toţi elevii moldoveni studiază franceza, deci aproximativ 320 mii de elevi. E o cifră impunătoare.

– Vă rugăm să Vă referiţi şi  la actuala ediţie a zilelor Francofoniei în Republica Moldova. Prin ce s-a deosebit ea de cele anterioare?
– Ediţia 2007 a Zilelor Francofoniei în Republica Moldova şi-a propus promovarea unei imagini mai moderne a Francofoniei. Mă veţi întreba de ce? Nu am evitat momentele tradiţionale, desigur, dar am încercat să demonstrăm că Francofonia nu este acum, la început de mileniu III, ceea ce era cu 20 de ani în urmă. Am propus imaginea „reactualizată”. Pe lîngă acţiunile ce s-au desfăşurat în instituţiile şcolare, pilonul de rezistenţă al sărbătorii l-a reprezentat Festivalul Filmului Francofon, care este şi principalul evinement cinematografic al anului în Moldova, cu pelicule recente şi capodopere ale genului. Iar concertul interpretei braziliene Biance a înregistrat un mare succes aici, la Chişinău. De fapt, cred că este prima cîntăreaţă din Brazilia, care evoluează pe scenele capitalei moldave. Această artistă a reprezentat, de fapt, ideea de francofonie – o braziliancă ce s-a întegrat în cultura franceză, păstrîndu-şi rădăcinile, interpretînd piese în franceză, dar şi în portugheză. Pentru tinerii din Republica Modova impactul cu marile culturi ale lumii, promovarea culturii moldoveneşti este un mare atu. Lucru subliniat şi de Preşedintele Parlamentului Marian Lupu, în cadrul Zilelor Francofoniei în Republica Moldova.
Precizez că acest an este bogat în evenimente. Se împlinesc 15 ani de relaţii diplomatice dintre Paris şi Chişinău şi tot 15 ani rotunjeşte şi Alianţa Franceză în Republica Moldova. Sînt, fiţi de acord, momente semnificative şi pentru noi, şi pentru Dumneavoastră.

Marcela BOICO

Ultima actualizare: 31.07.2007 sus
Pagina de start Noutăţi Harta site-ului Despre site
Despre Republica Moldova Puterea de Stat Societatea Economia şi businessul Relaţiile internaţionale Catalog de resurse
Administrarea tehnico-tehnologică: Centrul de telecomunicaţii speciale

Statistica vizitatorilor: 28883183